Poate ca din cauza amortelii inerente de dupa sarbatori, poate ca din cauza frigului, luna ianuarie nu a fost una prolifica pentru presa scrisa. In afara articolelor selectate, nu au fost foarte multe altele care mi-au retinut atentia prin continut si maniera de abordare. Puteti, eventual, sa-mi semnalati voi altele care ar merita "date mai departe".
1. "Bebelus roman captiv in Venezuela", de Mihai Munteanu, publicat in "Evenimentul zilei" pe 6 ianuarie.
As fi vrut sa pot evita includerea in acest top a articolelor scrise colegii mei -asa cum le exclud pe ale mele- , pentru a nu fi acuzata de subiectivitate. In luna ianuarie nu am citit insa nici o poveste mai buna decat cea mentionata mai sus si nici un articol de anvergura mai bine documentat decat colegii mei Mihai Munteanu, Ionut Stanescu si Liviana Rotaru. Asadar, acuzati-ma de subiectivitate, daca mai puteti, dupa ce cititi articolul. Care, apropo, are si o continuare, realizata de Ionut Stanescu: "Incredibila poveste a unui roman inchis in Venezuela".
2. "Micutii romani vedetele prostitutiei masculine in Occident", de Petre Rachita si Razvan Chiruta, aparut in "Romania libera" pe 26 ianuarie
Un subiect situat oarecum in acelasi registru ca cel dintai, ce abordeaza o problema sociala foarte sensibila, prostitutia minorilor. Pentru acest articol, jurnalistii de la Romania libera -aceiasi care vara trecuta au realizat memorabilul incognito cu IPS Teodosie pentru care arhiepiscopul Tomisului este acum cercetat penal- au facut o incursiune incognito prin Bois de Boulogne, zona a Parisului celebra pentru practicarea prostitutiei. Faptul ca exista minori romani care practica prostitutia peste hotare era destul de cunoscut si inainte de publicarea acestui articol insa el ilustreaza resorturile sociale si psihologice ce i-au adus pe acestia in dramatica situatie.
3. "6 motive serioase pentru care Avatar e un căcat", de Andrei Mantog, publicat in "Academia Catavencu"
Cronica a fost publicata in "Academia Catavencu" (unde autorul nu mai poate fi gasit, numarandu-se printre cei care fac acum "Kamikaze") si am adorat-o, pe fondul unor controverse pe care le-am avut inainte despre filmul acesta si despre cum (nu) schimba el "fata cinematografiei". Este poate singura cronica de film pe care am citit-o in ultima vreme si in care autorul nu se straduieste sa scoata cu clestele la suprafata si "partile bune" care, de fapt, nu exista, doar pentru ca "asa se face".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu