sâmbătă, 18 iulie 2009

Dilema zilei. "Scinteia" e un "organ" de presa au ba?

Dupa si-a compromis cariera academica printr-un plagiat, Lavinia Betea rateaza si sansa de a se reabilita prin ambitiosul proiect jurnalistic pe care-l coordoneaza la "Jurnalul national". "Scinteia".

Ma atrage "Scinteia" din 2009 pe care o scoate ziarul lui Marius Tuca in primul rind prin poze. Sint poze "de epoca", dintre care unele inedite. Si chiar de nu ar fi asa, pentru cineva pasionat de istorie recenta si care nu a trait -din fericire- prea mult in epoca de aur, sint nestemate.
De fiecare data cind imi ajunge in mina "Scinteia" (adica aproape zilnic) incerc sa citesc si textele. Nu citesc insa niciodata mai mult de jumatate din ele si niciodata fara incrincenare. De fiecare data ma deranjeaza forma. E departe de a fi una jurnalistica. Astfel, informatia care ma intereseaza, cea esentiala, trebuie vinata cu rabdare si uneori o gasesc abia in a doua jumatate a textului. "Scinteia" nu poate avea nici pretentii stiintifice. Rigoarea e un concept desuet, pesemne, pentru cei ce o mizgilesc.
Saptamina asta insa, numarul de luni, mi-a adus dezamagirea suprema. "Disidenta din Romania locuieste la Paris si se numeste Paul Goma" este titlul de prima pagina si care, nu o sa ghiciti in veci daca nu cititi si articolul, ascunde de fapt un interviu cu politologul Michael Shafir, astazi profesor la Cluj, la "Babes Bolyai", "ieri"sef al Cercetarii de la Europa Libera. Lavinia Betea a "convorbit" (dupa cum agramat se exprima ea) cu acesta despre disidenta etc. Interviul (care nici nu e redat macar ca interviu pentru fluenta lecturii) contine doua informatii foarte interesante:

1) Gabriel Liiceanu este autorul unei serii de articole incadrabile in disidenta marxista (aparute in "Contemporanul", inainte de a fi "luat de Noica"). Potrivit lui Shafir, e singura tentativa de acest fel din Romania, teza sa fiind ca de la Dobrogeanu-Gherea incoace noi nu am mai avut marxisti.

2)Vladimir Tismaneanu, in "Stalinism pentru eternitate", ar fi plagiat un articol al lui Michael Shafir, pe care anterior l-a criticat de trei ori.

"Tismaneanu a fost ridicat in slavi pentru ca a aratat de ce nu a existat disidenta in Partidul Comunist, dar nu a facut-o el primul si nici acum nu catadicseste sa raspunda la acuzatiile mele publice, ci isi angajeaza scribalai", i-a spus Shafir doamnei Betea.

Sefa sectiei de Istorie Recenta de la "Jurnalul" nu doar ca nu a dovada de un minim fler de jurnalist, lasind sa zboare pe linga ea un subiect foarte interesant, pe care nu a stiut sa-l promoveze, insa nu a respectat nici regula de baza de a nu publica acuzatia, foarte grava dealtfel, fara a-i da dreptul celui incriminat, recte domnul Tismaneanu, sa-si prezinte si el punctul de vedere. Sint scapari parca prea grosolane si ma gindesc ca in acest caz Lavinia Betea s-a temut sa vorbeasca despre plagiatul lui Tismaneanu ca nu cumva sa se redeschida subiectul propriului plagiat. Nu am comparat textul lui Tismaneanu cu cel al lui Shafir (cum poate a facut sau ar fi trebuit sa faca doamna Betea), nu stiu daca primul a plagiat, insa lansind astfel de acuzatii, parca "Scinteia" scoasa cu banii lui "Felix" incepe sa semene nu doar in forma, ci si in spirit cu "Scinteia" de altadata. Credeti ca acesta poate fi numit jurnalism?

Un comentariu: