Istorie contrafactuală: ce-ar fi fost dacă...MG ar fi devenit președinte?

Când cineva s-a crezut atât de aproape de victorie, celor care l-au susținut nu le rămâne decât alinarea istoriei contrafactuale. Sunt foarte mulți cei care cred cu tărie că le-ar fi fost mai bine cu MG, iar înfrângerea sa le-a dărâmat scenariile de propășire personală. Dar nu despre acest MG care s-a vrut președinte vreau să vă vorbesc, ci despre un altul...

Acesta a vrut în 1989, mai ales în timpul Congresului al XIV-lea al PCR... Atunci a considerat că cea mai potrivită metodă de a protesta față de regim este o scrisoare deschisă adresată participanților Congresului prin care se autopropunea nici mai mult nici mai puțin pentru funcția de secretar general al partidului. Scrisoarea nu a ajuns la destinație, probabil din fericire pentru autor și din nefericire pentru România..

Epistola pierdută și istoria ei au fost publicate recent în revista ieșeană „Timpul„. Conținutul scrisorii lui Mihai (Dinu) Gheorghiu, căci despre el este vorba, îl redau mai jos cu invitația de a face un exercițiu de imaginație. Ce-ar fi fost dacă această scrisoare ar fi ajuns unde trebuia? Răspunsurile mi se par mult mai intersante decât cele care privesc (im)posibila victorie a lui Mircea Geoană.

PS Mihai Dinu Gheorghiu este astăzi profesor la Universitatea „Al.I.Cuza„ din Iași, specializat în sociologia educației, a elitelor și sociologia muncii.

Scrisoare deschisă participanților la cel de-al XIV-lea Congres al PCR, București, noiembrie 1989

Subsemnatul, Gheorghiu Mihai Dinu, membru al PCR din anul 1973 cu carnetul n°1047825, aparținînd în prezent de organizația de partid din Universitatea „Al. I.Cuza„, Iași, încadrat ca sociolog cercetător la Centrul de Științe Sociale al acestei Universități, doresc să supun atenției dumneavoastre concluziile discuțiilor avute cu un număr de 72 de membri de partid, reprezentînd cvasi-totalitatea prietenilor și cunoscuților mei.

1. Opinia noastră comună și, înclin să cred, a majorității membrilor PCR, deci și a unei mari părți a acestui Congres, este că actuala situație gravă a țării impune o schimbare radicală a conducerii PCR, schimbare ce o putețI decide numai Dvs., în conformitate cu statutul partidului. Cum acest lucru nu este posibil decît prin înlocuirea actualei conduceri, am găsit de cuviință să vă cer, întemeindu-mă pe dorința intimă a prietenilor mei și pe aspiraț iile profunde ale majorității membrilor de partid, eliberarea din toate funcțiile ce le dețin în prezent a lui Nicolae Ceaușescu, a Elenei Ceaușescu și a unora dintre principalii lor colaboratori.

2. Pentru funcția de secretar general al partidului, îmi permit să vă sugerez alegerea unui vechi militant (Gheorghe Rădulescu ar putea fi unul dintre ei) ori a unui alt activist cu experiență în muncile de răspundere, a unui om capabil să reintroducă democrația în viața de partid și să inițieze reformele menite a ușura viața grea a țării.

3. în cazul în care totuși nu se va formula nici o altă propunere, țin să vă aduc la cunoș-tință intenția mea de a candida eu pentru ocuparea acestui post, pe baza unui program ale cărui principale puncte vi le voi prezenta în continuare. Nefiind delegat la Congres, alegerea mea nu va fi posibilă decît prin modificarea statutului partidului, Dumneavoastră dispunînd de posibilitatea de a decide asemenea modificări. Vă propun de asemenea ca noua conducere să aibă un caracter interimar, urmînd să se procedeze la noi alegeri la doi ani după ce vor fi inițiate reformele politice, economice și sociale menite să readucă România la nivelul de la care s-a prăbușit sub actuala conducere.

4. Caracterul iresponsabil al actualei conduceri decurge din falsificarea aspirațiilor majorității populației țării ca și a majorității membrilor partidului. Democratizarea vieții publice din România este de aceea principala reformă pe care trebuie să o inițieze Congresul: desființarea oricărei forme de cenzură; oprirea persecuțiilor împotriva celor care critică sau se opun actualului sistem politic, acordîndu-li-se posibilitatea de a-și exprima opiniile în presă, la radio și televiziune; dreptul de asociere pentru toți cetățenii României în organizații independente, care să dispună de
propriile lor mijloace de comunicare; libertate de mișcare și de informare pentru toți ziariștii români și străini. Alte măsuri cu character urgent pentru extinderea libertăților publice: restrîngerea aparatului de securitate și punerea acestuia sub controlul unei comisii parlamentare, ale cărei rapoarte să fie periodic date publicității; abrogarea actualelor legi, decrete sau dispoziții privind relațiile cu cetățeni străini; acordarea dreptului de a deține la domiciliu un pașaport tuturor cetățenilor români șI de a putea călători în străinătate fără acordul prealabil al instituției unde lucrează; recunoașterea dreptului persoanelor particulare de a acționa în judecată instituțiile și persoanele oficiale inclusiv în legătură cu încălcarea drepturilor lor politice; asistență juridică pentru toți cei împotriva cărora se deschid acțiuni penale din momentul deschiderii acțiunii; libertatea manifestațiilor și a grevelor, inclusive a celor cu caracter politic; încetarea oricărei discriminări cu caracter etnic său religios și acordarea unei largi autonomii locale. Modificarea în sensul celor de mai sus a prevederilor Constituției și eliminarea articolului privind rolul conducător al partidului comunist în stat.

5. Extrem de urgență este adoptarea unor măsuri cu caracter social destinate a ameliora viața anumitor categorii ale populației: întreruperea oricărui export de produse alimentare pînă la restabilirea situației generale. Publicarea tuturor datelor privind producția, stocurile și modul de distribuire a alimentelor. Solicitarea de ajutoare externe, în special pentru medicamente. Efectuarea de anchete sociale privitoare la starea de sănătate, posibilitățile
de alimentație și condițiile de locuit ale întregii populații și publicarea tuturor datelor. Abrogarea actualelor dispoziții legale privitoare la interzicerea avorturilor și încurajarea natalităț ii exclusiv prin mijloace menite să amelioreze viața mamelor și a copiilor. Efectuarea de anchete sociale asupra condițiilor de viață în spitale, școli cu internat, unități militare, închisori, colonii de muncă și alte instituții asemănătoare, publicîndu-se apoi datele respective.

6. Măsuri cu caracter economic, destinate în primul rînd să amelioreze posibilitățile de aprovizionare a populației și să îmbunătățească condițiile de viață în diferitele colectivități: încurajarea și protejarea tuturor categoriilor
de mici producători și reducerea obligațiilor acestora față de stat; lichidarea treptată a unităților economice nerentabile, redistribuirea bunurilor acestora și a forței de muncă în funcție de necesitățile reale ale pieței; organizarea unui nou sistem de asociere cooperativă a muncii în agricultură, inclusiv prin posibilitatea de arendare a unor terenuri persoanelor particulare; restrîngerea efectelor legii privind controlul averilor doar asupra unora dintre personalitățile vieții publice, publicîndu-se pentru început un raport amănunțit privitor la averea actualului secretar general al partidului și președinte al republicii și a familiei sale; garantarea proprietății individuale în egală măsură cu cea de stat și cea cooperatistă; transformarea leului în valută convertibilă și lărgirea dreptului persoanelor particulare de a poseda valută străină; integrare economică socialistă și europeană, bazată pe reformele similare desfășurate în prezent în URSS, Polonia și Ungaria.

7. Măsuri cu caracter cultural și edilitar: încetarea actualei campanii de sistematizare rurală și supunerea ei unei discuții publice, inclusiv prin consultarea populației fiecărei localități în parte; încheierea urgentă a lucrărilor la actuala „Casă a Republicii“ și la celelalte construcții monumentale și destinarea acestora unor instituții cu caracter social: spitale, instituții de învățămînt, cămine pentru bătrîni, cămine culturale și altele. Darea imediată în folosință a apartamentelor de pe actualul bulevard al „Victoriei Socialismului“ acelor familii care nu dispun de condiții corespunzătoare de locuit; mărirea bugetului destinat invățămîntului și culturii; autonomie politică instituțiilor de învățămînt și desființarea învățămîntului politic; desființarea „Festivalului Cîntarea României“ și distribuirea fondurilor acestuia caselor de cultură din țară; restabilirea funcționării normale a organizațiilor profesionale ale oamenilor de artă și cultură și respectarea autonomiei acestora; refacerea catedrelor din învățămîntul superior prin ocuparea posturilor vacante și reînființarea celor suprimate; reducerea numărului de ore prevăzute pentru cadrele didactice, respectarea vacanțelor acestora, ca și a vacanțelor elevilor și studenților; interzicerea folosirii copiilor la muncile agricole.

8. Măsuri cu caracter internațional, menite să refacă imaginea României, astăzi grav compromisă: respectarea tuturor acordurilor internaționale semnate, inclusiv și în primul rînd a celor referitoare la drepturile omului; restabilirea legăturilor amicale cu statele vecine, îndeosebi cu Ungaria; acordarea de garanții privind dezvoltarea autonomă a tuturor naționalităților conlocuitoare; recunoașterea dreptului la emigrare pentru toți cetățenii țării.

9. înainte de a încheia aș dori să mă adresez familiilor Ceaușescu și Petrescu, precum și celorlalți sprijinitori apropiați a actualilor conducători: faceți un gest de bunăvoință față de țară și convingeți-i să se retragă. Dați dovadă de înțelegere față de gravele probleme ale țării, încurajînd un spirit de reconciliere națională atîta vreme cît nu va fi prea tîrziu, atîta vreme cît nu vi se va imputa fiecăruia în parte prețul foarte ridicat la care se ridică în present dezastrul. Puneți capăt spectacolului ridicol al aplauzelor și uralelor, care nu dovedește decît că actualei conduceri îi este frică pînă și de propria ei umbră, care este partidul și membrii săi. Participanților la Congres nu le rămîne decît să iasă din umbra lui Nicolae Ceaușescu pentru că spectacolul să înceteze șI frica să dispară. Urmîndu-l pe el, care a reușit numai în cîțiva ani să distrugă mare parte din economia națională și să înfometeze populația, unde putem ajunge?

Mihai Dinu Gheorghiu Iași, Iulie – August 1989