vineri, 27 noiembrie 2009

Dilema zilei. Cit de crud poate fi Traian Basescu? Niste raspunsuri de la sotia sa


Am citit acest interviu saptamana trecuta, dupa ce sotul meu mi-a vorbit despre el, catalogandu-l drept "induiosator". Mie mi s-a parut aproape ireal. M-am gandit sa ii dedic o postare dupa ce Traian Basescu a declarat ca nu si-a lovit niciodata sotia, desi nimeni nu-l acuzase de asta. Nu sunt fan Traian Basescu si cu atat mai putin un viitor votant al lui Mircea Geoana si imi asum riscul ca aceste randuri sa fie citite in cheie electorala. Dar nu agreez aplicarea principiului "crede si nu cerceta" in politica, asa ca abia astept ca o instanta credibila (fie ea Institutul de Cercetari Criminalistice sau alta) sa se pronunte cu privire la tema violentei lui Base (si sa o inchida, sper), ce a adus campania electorala intr-o zona a derizoriului.

Interviul cu pricina i-a fost luat Mariei Basescu in 1995, de Irina Corduneanu, de la "Ochiul soacrei". Pe atunci actualul presedinte era parlamentar, iar sotia sa o casnica foarte nefericita. Inainte de toate insa, o mama depasita in relatia cu fiica cea mica, EBA, care, iata, nu doar dupa chip arata a cui progenitura este.


"Adevaratul meu regret e ca nu am mai avut un copil. Dar nu s-a putut, sotul meu fiind atat de mult plecat"
Cand ati venit la Bucuresti?
In octombrie, anul trecut (1994). Pana atunci veneam numai sa spal vasele si sa fac curat. Vreau sa va spun ca este pentru a doua oara in 20 de ani de casnicie cand avem familia reunita. Prima oara a fost pentru 10 luni, din februarie ′90 pana in noiembrie acelasi an, cand sotul meu a fost ministru secretar de stat. Cand am venit la Bucuresti chiar am avut unele neintelegeri; eu si fetele, cand venea sotul acasa, ne duceam dupa el in birou. Si el se enerva. Isi lua dosarele si pleca in alta parte. Era obisnuit singur. Dar pe mine singuratatea ma apasa. Chiar vreau sa-mi cer scuze pentru felul in care ma exprim. Probabil ca ma exprim greoi. Asta pentru ca foarte mult timp am vorbit numai cu cainele. Veniti in Bucuresti, fara prieteni... am dat telefoane la Constanta si am vorbit cu rudele, cu prietenii de acolo. Asta vreo doua luni. Pana a venit nota de telefon, aproape 60.000. Sotul meu s-a suparat foarte tare. Asa ca de atunci am vorbit numai cu Dick.
Ce pasiuni aveti? Ati avut si unele pasiuni trecatoare?
Pasiunea mea de acum e tricotatul. Asa imi trece timpul mai usor. Iar despre pasiuni trecatoare ce sa spun? A fost o intamplare oarecum amuzanta in 1988. Am mers cu sotul meu in Belgia si acolo am avut televiziune prin cablu. Ma sculam la 6 dimineata si dadeam drumul la televizor si-l opream noaptea tarziu, pe la ora doua. Abia dupa o saptamana am iesit din casa si eram cheauna. Dupa un timp am inceput sa ma uit selectiv. Imi place sa dansez, dar de mult, de foarte mult timp n-am mai avut cu cine. Asa ca am si uitat, probabil.
Puteti alcatui o rubrica a regretelor privind viata dv.?
Da, regret ca n-am mai putut lucra. V-am spus, imi placea compania, agitatia. Oricum, acum e prea tarziu. Dupa o pauza de 15 ani e greu sa-ti reiei activitatea. Mi-am iesit din mana, cum se spune. Adevaratul meu regret e ca nu am mai avut un copil. Cum tot am fost casnica, macar sa mai fi avut un copil pe langa cele doua fetite. Dar nu s-a putut, sotul meu fiind atat de mult plecat.

"Cea mica tinea mereu cu taica-su"
Cum descrieti o zi obisnuita din viata dumneavoastra?
In fiecare zi ma scol la ora sapte pentru a pregati cafeaua sotului meu. Apoi pregatesc micul dejun si plec la piata. Cand ma intorc, gatesc. Eu gatesc in fiecare zi, pentru ca sotul meu nu mananca de doua ori acelasi fel de mancare si, apoi mai sunt si fetele: una vrea supa, alta ciorba si tot asa. Pe urma masa de pranz si atunci chiar e o nebunie. Fata cea mica vine de la scoala, cea mare pleaca la scoala, cateodata vine si sotul sa manance. Dupa-amiaza fac curat. Vedeti si dumneavoastra, casa asta e prea mare numai pentru mine. Sunt si trei dormitoare sus... in fiecare zi trebuie sa fac curat. Mai trebuie sa-l scot si pe Dick la plimbare... Seara ma uit la Actualitati. Macar vad ce se spune despre sotul meu sau despre partid. In plus, in unele zile spal, iar in altele calc. E foarte multa treaba.

Cum va distrati? Mergeti la film, teatru sau la cumparaturi? Ce faceti in vacante?
Am fost de cateva ori la film. Anul acesta am fost si la o terasa: o data. Asta s-a intamplat la Constanta. Cand ma duc acolo vin prietenii, rudele sa ma viziteze, asa ca am fost o data cu finuta mea la o terasa. Imi place sa merg la cumparaturi, dar numai cand am bani, si asta inseamna in primele doua zile dupa ce ia sotul meu leafa. Altfel nu merg, mi se pare ca toata lumea se uita la mine, stie ca nu am bani. In concedii e frumos. Mie imi place la mare, sa ma bronzez, dar sotului meu nu-i place sa stea la plaja. Asa ca mergem la munte. De regula stam mult, sotul meu a avut trei concedii lungi. Am avut si bani, asa ca am stat cate o luna, chiar mai mult, la munte. Stam la cabana pentru ca la hotel am avut probleme cand erau fetele mici. Vecinii se plangeau de zgomot.
Cum va descurcati cand sotul vine acasa obosit sau nervos?
Trebuie sa fiu toleranta. Sa-mi vad de ale mele si mai ales sa nu-l cicalesc, sa nu-l sacai. La noi in familie exista mentalitatea ca femeia trebuie sa stea la bucatarie. Sa va povestesc ceva. Cand era mai mica, fata mea cea mare a venit acasa foarte uimita si mi-a spus: "Mama, unchiul Vasile spala vasele." Se mira pentru ca pe sotul meu nu-l vazuse niciodata facand treaba. Cea mica, ea tinea mereu cu taica-su, a sarit ca arsa: "Cum, nu-ti aduci aminte, anul trecut, cand tata a venit acasa cu o plasa de paine?"

"Am rugat-o sa nu mai poarte ghete (...) Si m-a dat de perete"
Cum este, ca mama, cand copiii se fac mari?
Ce sa va spun, acum, cand fetele s-au facut mari, ma simt oarecum inutila. Sau poate ca nu e cuvantul cel mai bine ales. Cea mare are 18 ani si cea mica 15. Le-am propus deunazi sa mergem la plimbare si cea mica mi-a spus: "Cum sa mergem? Daca ma vede cineva cu tine?" Dar cand am vazut-o ca are trei cercei in urechi... Cand si i-a pus nu stiu. Daca o atingi cu un deget tipa ca din gura de sarpe, dar trei gauri in urechi si-a facut. Am rugat-o sa nu mai poarte ghete, ca nu-i sta bine. Am implorat-o, am si plans. Pe urma am certat-o, am incercat sa o si bat. Dar ea e solida, a facut inot de performanta, si m-a impins - ca sa se apere - numai cu doua degete. Si m-a dat de perete.

PS Subtitlurile imi apartin.

2 comentarii:

  1. Acest articol arata o alta fata a povestii. Nu pot sa spun ca a avut o viata foarte diferita de alte romance,insa este trist ca inca mai intalnim aceasta mentalitate "traditionalista" in unele familii. E bine ca a vorbit despre asta, sa stie si alte femei cum este...

    RăspundețiȘtergere
  2. asta nu e povestea familiei Basescu ci a majoritatii familiilor romanesti intemeiate inainte de 1989 si puse sa se descurce - la maturitate - dupa 1990; paradigma sociala s-a schimbat, copii ne spun pe numele mic, job-urile ne tin departe... poate e dramatic dar pana la urma statea in doamna basescu si de aici in toate celelalte care se plang astfel) sa-si faca viata mai frumoasa... poate ca e doar slabicine sau, mai rau, prostie...

    RăspundețiȘtergere