miercuri, 29 iulie 2009

Romanul care a unit biserica ortodoxa cu cea catolica


Imi asum pe deplin riscul de a parea anacronica prin aceasta postare, insa un articol recent mi-a redesteptat in minte intrebari despre smerenie, sensul martiriului si posteritate.

Numele lui Vladimir Ghika nu cred ca spune multor romani ceva, desi imaginea sa ar putea fi promovata deopotriva de BOR si de Biserica Romano-Catolica drept un reper (nu doar moral). Povestea sa ar putea face cu succes subiectul unui film: nascut print, ca fiu al lui Ioan Ghika si al Alexandrinei Moret de Baremberg, descendenta a regelui Frantei Henric al IV-lea, Vladimir Ghika a refuzat viata lumeasca si a ales sa fie misionar crestin.

S-a nascut in 1873, a fost botezat ortodox, insa in 1902, impreuna cu verisoara sa, Natalia, regina Serbiei, s-a convertit la catolicism, la Roma, explicind mai tirziu ca a dorit prin asta "sa fie un ortodox mai bun". A fost hirotonit preot abia la 50 de ani, de catre cardinalul Dubois al Parisului, insa toata viata sa dinainte a fost dedicata apostolatului laic. Cu studii la Paris, Roma si Salonic, insumind sase doctorate, si cunoscator a peste 20 de limbi, Vladimir Ghika a facut misionariat in intreaga lume, o vocatie speciala avind pentru tratarea leprosilor. Gratie harismei sale preotesti si harului tamaduitor, a primit permisiunea exceptionala de a oficia slujbe atit in rit catolic, cit si ortodox. In 1923, a fost delegat de Papa sa-l intilneasca pe Lenin, insa pina a ajunge la Moscova Lenin a murit. L-a intilnit in schimb, in 1933, pe imparatul Hirohito al Japoniei, pe care l-a convins sa se converteasca la crestinism.

Vladimir Ghika a refuzat sa plece cu regele Mihai din Romania, iar noul regim nu l-a putut tolera, arestindu-l in 1952, pe strada. A fost anchetat vreme de un an, in "lotul Vatican", fiind condamnat la trei ani de recluziune pentru spionaj în interesul Vaticanului şi al puterilor imperialiste. A fost intemnitat la Jilava, unde a murit pe 16 mai 1952.
Este unul dintre romanii ale caror cauze de beatificare sint in derulare la Vatican, insa o decizie nu va fi luata pina cind nu vor fi depuse dosarele tuturor episcopilor romano si greco-catolici morti in sau din cauza inchisorilor comuniste. Ca un preambul al beatificarii, Parohia Romano-Catolică „Preasfinta Inima a lui Isus" (cunoscuta ca Biserica Franceză „Sacré Coeur”) i-a dedicat monseniorului siteul http://www.vladimirghika.ro/, unde puteti sa va incarcati sufleteste citind mai multe despre acest personaj fabulos a carui posteritate nu stim inca s-o pretuim.

2 comentarii:

  1. Sunt Ruxandra Cristiana şi aş dori să menţionez că învinuirile ce i-au fost aduse monseniorului Ghika, la procesul intentat de comunişti, nu au fost nicicum adevărate În plus, trebuie spus că a fost singurul preot căruia i s-a permis să oficieze în ambele rituri: romano-catolic şi ortodox. Păcat că, pe site-ul Casei Regale, semnătura dv nu apare.

    RăspundețiȘtergere
  2. corectie:
    Biserica Catolica i-a permis sa oficieze atat in ritul latin (romano-catolic) cat si in ritul bizantin (greco-catolic). Acesta din urma este foarte asemanator cu cel folosit in Biserica Ortodoxa Romana. El putea tine slujbe atat pentru romano-catolici, cat si pentru greco-catolici. Dar, evident, nu putea tine slujbe ortodoxe, el nefiind ortodox. Au fost (si sunt si acum) mai multi preoti catolici care au permisiunea de a celebra in ambele rituri. Se numeste biritualism.

    RăspundețiȘtergere